Blog
Femeie și antreprenor: Drumul printre provocări pe scurt
O povestioară despre rolurile pe care le jucăm în viața noastră de antreprenoare și a celor pe care îi iubim. Scriu acest articol într-un
O povestioară despre rolurile pe care le jucăm în viața noastră de antreprenoare și a celor pe care îi iubim.
Scriu acest articol într-un moment de profundă sensibilitate. O fac pentru că știu, cu certitudine, că acolo, undeva, sunt și alți artizani și antreprenori care simt, trăiesc și trec prin aceleași provocări ca și mine acum.
Simt oboseala. Simt presiunea. Simt nevoia unei pauze.
Nici măcar nu realizezi când te transformi într-un workaholic.
Vine un moment în care, oricât de mult ai iubi ceea ce faci, ești epuizat. Parcă ți s-a dus motivația, parcă lucrurile nu mai ies așa cum le-ai planificat. Intervine mereu ceva. Ceva care dă totul peste cap sau care te face să simți că lupți în zadar.
Și totuși, simți că ai ajuns departe. Nu poți renunța atât de ușor. Ai investit tot: bani, timp, energie, idei, pasiune, sacrificiu. Te gândești că pierderile ar fi prea mari, iar gândul de a o lua de la capăt și de a face ca atâtea sacrificii să fie în zadar, pur și simplu nu îți sunt comode. Sacrificiul de a nu fi mereu acasă, de a nu-ți permite pauze când simți că nu mai poți, de a nu fi alături de familia ta atunci când poate au nevoie de prezența ta. Cu toate acestea, eu am o vorbă: „Și dacă nu mai pot, tot mai pot puțin.” Așa am funcționat mereu. M-am privit ca o furtună, un alergător într-o cursă continuă. Totul ca să reușesc.
Personal, am preferat distanțele și limitele sănătoase cu oamenii în care nu am avut încredere, am preferat liniștea și indiferența unde a fost cazul sau lucrurile nu erau despre mine. Nu am fost preocupată de ceea ce fac alții cu viețile lor și poate nu i-am văzut pe cei din jur transformându-se în ceea ce eram eu, un dependent de muncă, prezent în atelier în aproape fiecare zi sau noapte din ultimii 5 ani. M-am concentrat pe a-mi proteja propria poveste. M-am concentrat pe business-ul meu și când am avut ceva de spus, chiar am vorbit.
Dar când vorbim despre femeia antreprenor, vorbim deseori și despre un echilibru greu de menținut. Căci alergăm continuu într-o direcție către a avea succes și uităm de celelalte roluri faine pe care le avem în viața noastră și a celor pe care îi iubim.
Încep să apară sentimente contradictorii, căci uităm, ca antreprenoare ocupate mereu cu altceva, că avem mai multe roluri în viața noastră: unele uităm să fim fiice, uităm să fim nepoatele bunicilor noștri, unele din noi uită să fie mame, bunici sau surori, focusate într-o cursă care este doar noastră, nu și a lor. Riscăm să neglijăm. Pe noi. Pe parteneri. Pe părinți. Frați sau surori. Bunici. Și pe toti ceilalți.
Cum e cu provocarea în business?
Vine acel moment… când apar întrebările. Este ceea ce fac suficient de bun? Ce aș pierde dacă aș renunța? Cum ar fi să vin seara de la job, să fac un duș și să mă uit liniștită la un serial? Să citesc o carte fără să mă simt vinovată că nu „produc” ceva?
Toate acestea par, uneori, un lux greu de atins.
Muncesc mult. Mă dedic. Îmi iubesc afacerea. Îmi aduce cele mai mari satisfacții. Dar da, sunt momente de slăbiciune. Normale. Umane. Sunt reflexia oboselii și a lucrurilor care nu ies întotdeauna cum ai sperat.
La finalul lui 2024 am pus pe hârtie planuri, idei, rezoluții. Toate urmau să prindă viață în primul trimestru din 2025.
Dar, surpriză — viața avea alte planuri.
Cu doar câteva săptămâni înainte de lansarea site-ului, proiectul meu de suflet, am aflat că sunt însărcinată. Un miracol venit după multe încercări și multe trăiri sufletești. A fost un moment plin de lumină, dar care a schimbat tot. Aveam idei mari pentru perioada ce urma. Planuri bine structurate. Credeam că voi putea duce totul la capăt de una singură, până la venirea noului membru din familie.
Dar realitatea nu a fost așa și m-a provocat la joc.
Grețuri. Vărsături. Dureri. Lipsă totală de energie. Mirosul de lumânări îmi provoca greață. Lucrul cu ceramica mă făcea să strănut continuu. Numai gândul la atelier mă dobora. Nu puteam scrie, posta, vorbi, filma. Nu voiam decât să exist. Să fiu. Și-atât.
Și da, e foarte greu să fii femeie într-un business care depinde de tine, exact în momentul în care corpul tău îți cere pauză. Exact în momentul în care multe alte rolurile strigă după tine. Ți-ai dori să fii blândă cu tine. Să te odihnești. Și totuși… afacerea nu ia pauză odată cu tine: ori merge mai departe cu tine, ori cade în gol fără tine.
Simți ceea ce simți. Și-atunci te întrebi: de ce atâta demotivare și de unde vine? Te face să te îndoiești de tine și de tot ce-ai construit. Oare chiar mi-a plăcut tot ce am făcut în ultimii ani? Sau a fost doar o iluzie? A meritat tot efortul? Mă voi mai întoarce vreodată acolo unde eram? Voi mai fi vreodată capabilă să torn lumânări și să mă bucur de aromele lor, când doar gândul la atelier îmi provoacă vărsături din cauza hormonilor sarcinii?
Despre aceste provocări — despre realitatea femeii antreprenor aflate într-un punct delicat al vieții — nu se vorbește. Trecem peste. Nu ascultăm. Nu empatizăm.
Dar știi ce? Lucrurile se așază. Poate nu mereu așa cum vrem, dar în cele din urmă, găsesc locul potrivit. Suntem învățate să ne descurcăm. Să ne ridicăm. Să ne adaptăm. Suntem construite să luptăm pentru noi.
Dar sacrificiul acesta, pe care îl purtăm zilnic, ne face uneori să uităm să ne ascultăm corpul. Să uităm să ne fim aproape.
De ce am scris asta?
Această poveste este o îmbrățișare scrisă pentru toate femeile care construiesc. Pentru cele care, chiar și când sunt obosite, aleg să continue. Care au nevoie de blândețe, de înțelegere și de permisiunea de a se opri.
Am scris aceste rânduri cu cea mai mare empatie pentru toate femeile antreprenor care intră într-un carusel din care, de multe ori, nici nu își dau seama că trebuie să mai coboare. Pentru cele care aleargă neobosit între visuri, responsabilități și așteptări, uitând, uneori, de ele.
E un carusel frumos la început – plin de adrenalină, de curaj, de visuri mari – dar care devine greu de controlat atunci când intervin oboseala, incertitudinea sau schimbările neașteptate din viață.
Postari similare
O povestioară despre rolurile pe care le jucăm în viața noastră de antreprenoare și a celor pe care îi iubim. Scriu acest articol într-un
Copyright © 2026 CZ Store
Website realizat de 
